COLOCVIILE BRÂNCUȘI – 18-19 februarie 2019

ISTORICUL ANSAMBLULUI MONUMENTAL REALIZAT DE CONSTANTIN BRÂNCUȘI LA TÂRGU-JIU
11/08/2018

COLOCVIILE BRÂNCUȘI – 18-19 februarie 2019

Luni, 18 februarie 2019, au început la Târgu-Jiu „Colocviile Brâncuși”, manifestare dedicată aniversării a 143 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Primul eveniment din cadrul manifestării a fost expoziția de artă plastică „Umbra”, semnată Valer Neag și vernisată la Galeriile Municipale de Artă în prezența unui numeros public. Critica de specialitate a fost făcută de Pavel Șușară, membru al Consiliului științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”. Acesta a subliniat că, în cazul lui Neag, creația pornește de la punct și linie, cu mișcările pe care acestea le descriu pe cele trei coordonate ale spațiului. „Putem spune că sunt doar niște lucrări decorative? În niciun caz, pentru că identificăm aici elemente de grafică orientală, bizantină, dar și de artă primitivă”. În replică, Valer Neag a spus că aștepta de mult timp opinia cunoscutului critic de artă, care nu și-a formulat niciodată foarte clar părerile față de lucrările sale. Acesta s-a arătat deosebit de mișcat de prezența în spațiul Galeriilor a majorității prietenilor săi, a iubitorilor de artă din municipiu și a multor tineri interesați de fenomenul artistic, în general. 

Cea de-a doua zi a Colocviilor a debutat cu conferința științifică susținută în Sala Milescu a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” de către unul dintre cei mai cunoscuți organizatori de mari expoziții de artă din Franța, M. Serge Fauchereau. Aproape octogenar, acesta a revenit cu mare bucurie în țara noastră, după aproape trei decenii. M. Fauchereau și-a reamintit cu plăcere turul României făcut la începutul anilor ’90, când a dorit să cunoască nu numai o țară recent ieșită din blocul comunist ci, în mod special, țara lui Constantin Brâncuși, artistul pe care îl îndrăgise încă din adolescență, cel care îl intrigase prin noul pe care îl aducea în artă, dar și prin atitudinea sa deschis civică. „Am vrut să cunosc țara de unde venea Brâncuși, să recunosc elementele pe care el le surprindea în arta sa”. Eruditul literat a spus că a descoperit România când avea 14-15 ani, o dată cu lectura unei cărți a lui Tristan Tzara, din care nu a înțeles nimic la început; a recitit-o și după câteva luni devenise „un maniac al lui Tristan Tzara”. În carte a descoperit o fotografie în care erau prezentați Tristan Tzara, Marcel Duchamp și „un bărbos”, Constantin Brâncuși. „Am înțeles că în această fotografie era un concentrat al modernității occidentale”. Când a ajuns la Paris, a descoperit lucruri uimitoare despre Brâncuși, s-a interesat despre acest artist venit din aceeași țară ca și Tristan Tzara. Dar Serge Fauchereau a vrut să descopere personal România: „Vin de peste o jumătate de secol în această țară; am venit foarte tânăr, am descoperit că Tristan Tzara și Brâncuși nu erau singuri, mai erau și alții. La prima călătorie i-am descoperit pe Paciurea, Țuculescu, despre care nu auzisem vorbindu-se niciodată în Franța […] Sunt oameni pe care am vrut să îi prezint în expoziții la Paris și în alte părți”. Fiind în America, s-a hotărât să învețe limba română, apoi a tradus poemele lui Blaga din română în franceză. Întorcându-se în Europa, pe la sfârșitul anilor ‘70, a vrut să revadă România. Și-a dat seama că ceea ce se știa în Franța despre conceptul lui Brâncuși nu mergea, nu era clar. După unii, Brâncuși era un tip amabil, simplu, dar un om simplu care stătea de vorbă cu Tzara, cu Marcel Duchamp, care lua cuvântul în apărarea lui Fernand Leger. Alții îl considerau marele avangardist care știa totul, și nici acest lucru nu era în regulă. Brâncuși nu datora nimic cubismului. 

În anul 1991 a venit să răscolească din nou în cultura română, cât de profund se putea. Atunci a parcurs trei mii de kilometri cu mașina, făcând înconjurul României, vizitând toate muzeele, de toate tipurile, încercând să înțeleagă ce s-a întâmplat. După părerea sa, cele două teze contradictorii referitoare la Brâncuși trebuie contopite într-una singură, pentru că marele artist vine dintr-un loc special. „Plimbându-mă prin țară, vedeam semne, forme, nu contează pe unde, luate din mitologia locală, din formele coloanelor caselor, din arheologie, la Sarmisegetusa. „Sunt lucruri în cultură, pe care le vehiculăm, noi și eu, fără să știm. Se produce un fel de scurt-circuit ca la Brâncuși, pentru a folosi toate aceste lucruri; care le cunoștea sau nu le cunoștea. Sunt forme pe care le avem în noi, din copilărie; provin din vechea cultură, din vechea Europă. Din contactul său cu elementele vitale, viața, moartea, între ele dragostea, s-a ocupat de toate”. Nu întâmplător, la bătrânețe Brâncuși se hotătăște să revină în țara sa, pentru a sintetiza tot ce făcuse de-a lungul vieții. 

Conferința a fost precedată de prezentarea făcută lui S. Fauchereau de către fostul președinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu. Acesta a amintit traseul american al oaspetelui francez, care a studiat limba și literatura americană la un așa nivel încât a devenit profesor de literatură americană modernă la Universitățile din New York și Texas. Cunoscut ca un remarcabil organizator de mari expoziții – Comissair au Patrimoine -, „Serge Fauchereau semnează în același timp afișele Muzeului de Artă Modernă al Franței din Centre Georges Pompidou, transformă muzee de artă modernă din Londra sau Madrid și publică o întreagă bibliotecă dedicată marilor nume ale artei și literaturii”. Serge Fauchereau este cunoscut și pentru atitudinea sa hotărâtă privind necesitatea păstrării lecturii, ca bază a însușirii programei școlare, în competiție cu invazia superficială a informației obținute de pe internet. Radu Bororianu consideră, de asemenea, că Serge Fauchereau este poate singurul comentator al lui Brâncuși care l-a tratat pe marele sculptor în contextul mediului românesc în care s-a născut și s-a format.  

În cadrul conferinței, criticul de artă Pavel Șușară a punctat câteva elemente legate de exegeza brâncușiană, care se desfășoară pe trei paliere: unul al patologiei, unde Brâncuși e de toate – mag, Dumnezeu, amant, alchimist, mason, inițiat în riturile egiptene, al doilea este cel care vrea să facă din Brâncuși un fel de bunic transplantat la Paris, care cioplește memoria străbunilor și reactualizează toate amintirile de sorginte folclorică, iar al treilea este tipul exegezei tehnice care, din perspectiva istoriei artelor, îl situează în sculptura europeană și sesizează înnoirile fundamentale pe care le-a adus în repertoriul formelor și viziunii asupra tridimensionalului. 

În după-amiaza zilei de 19 februarie, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” s-a vernisat expoziția „Secvențe” a artistului plastic Vasile Tolan, cunoscut iubitorilor de cultură din Gorj încă din anul 2015, când a participat la Simpozionul Internațional de Pictură de la Rânca. În sălile muzeului au putut fi admirate lucrări realizate în tehnici diferite, în perioade diferite. Pavel Șușară aprecia că prin această expoziție personală, Tolan face „un fel de stratigrafie a propriei opere, aduce toate perioadelor pe care le-a parcurs, făcând o demonstrație foarte curajoasă. Senzația pe care o crea în ansamblu era că nu îi ajunge spațiul, că umblă cu bidineaua prin univers și face gesturi întemeietoare, vrând să ia tot spațiul în stăpânire”. Prin ceea ce expune la Târgu-Jiu, Vasile Tolan dă senzația că „face o oprire din parcurs […] Pânza devine interfață, un element de separație între lumea vizibilă și cea invizibilă”. 

Manifestarea dedicată Zilei Naționale Brâncuși s-a încheiat la Teatrul „Elvira Godeanu” cu un concert de excepție susținut de muziciana Alexandra Fits și prietenii săi, intitulat „Tănase fits Piaf”. Spectatorii prezenți în sală au aplaudat minute în șir cunoscute melodii din repertoriul celor două mari doamne ale muzicii românești și franceze, interpretate cu o trăite deosebită de talentata muziciană.

Organizatorii „Colocviilor Brâncuși” sunt Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu-Jiu, iar parteneri Muzeul Național al Literaturii Române, Filiala Târgu-Jiu a UAP, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, Clubul Rotary și Asociația pentru Democrație, Educație, Respect – ADER.

La evenimente au participat și reprezentanți ai instituțiilor de presă din Capitală (Radio România Cultural, TVR 1, Mediafax, Pro TV), dar și locale.  

Credite foto: Laurențiu Stoicu; video: Andi Popescu.

Adina Andrițoiu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Translate »